sâmbătă, 23 martie 2024

In memoriam Nicolae MANOLESCU

S-a stins din viață, în seara zilei de sâmbătă, 23 martie, academicianul, profesorul universitar, criticul și istoricul literar, eseistul Nicolae Manolescu, directorul revistei „România Literară”, președintele Uniunii Scriitorilor din România.

S-a născut la 27 noiembrie 1939, la Râmnicu Vâlcea. A urmat cursurile  Facultății de Filologie a Universității din București între anii 1956 și 1962; un an, 1958, a fost exmatriculat din cauza dosarului considerat necorespunzător, fiind apoi reînmatriculat. În 1974 a obținut doctoratul în Litere la Universitatea din București, cu o teză despre opera lui T. Maiorescu, cartea fiind publicată deja în anul 1970 și cunoscând o a doua ediție în 1973, avându-l drept coordonator științific pe Șerban Cioculescu.

Întreaga carieră a predat literatura română la Facultatea de Filologie (astăzi, Facultatea de Litere) de pe băncile căreia ieșise, mai întâi ca asistent, între anii 1964-1968, apoi lector, între 1968-1989, pentru ca după evenimentele din decembrie 1989 să devină, în anul următor, profesor, fără a mai trece prin gradul de conferențiar, activând la catedră până în 2009, la pensionare.

I s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa al universităților: „Petru Maior”, din Târgu Mureș, „Vasile Alecsandri” (Bacău), Oradea. Școala Națională de Studii Politice și Administrative, „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, „Constantin Brâncuși”, din Târgu Jiu, Bălți (Republica Moldova), „Ovidius”, din Constanța.

Încă de la terminarea facultății, în 1962, a susținut o rubrică de cronică literară săptămânală la revista „Contemporanul”, fără întrerupere din 1962 până în 1972, când a trecut la „România literară”, publicând săptămânal cronică de întâmpinare, până în 1992, cu o revenire din 2016 până în 2018. Până în prezent, este cel mai longeviv critic de întâmpinare din istoria presei culturale românești.

Între anii 1972 și 1974 a fost redactor-șef adjunct al revistei „România literară”; în 1990 a devenit directorul publicației, funcție pe care a îndeplinit-o până la data trecerii în neființă, semnând săptămânal editorialul.

A fost ales secretar al Asociației Scriitorilor din București pentru mandatul 1990-1994.

Din 2005 a fost ales Președinte al Uniunii Scriitorilor din România, reales apoi încă de patru ori.

A condus faimosul „Cenaclu de Luni”, al Centrului Universitar București, care a funcționat între anii 1977 și 1983, locul în care s-au făcut cunoscuți aproape toți tinerii scriitori care aveau să devină reprezentanții așa-numitei Generații ’80 în literatura română. Unii telespectatori probabil că și-l amintesc în calitate de moderator al talk show-ul cultural „Profesiunea mea, cultura”, realizat la postul de televiziune ProTV în perioada 1997-2000. A condus, de asemenea, între 2002 și 2007, seria de întâlniri ale „României Literare” organizate la Clubul „Prometheus”, din București.

A activat și în politică, fiind, în 1990, membru fondator al Alianței Civice, ulterior, preşedinte al Partidului Alianţei Civice din 1991 până în 1997, ales senator în legislatura 1992-1996. A fost și preşedinte al Consiliului Naţional al Partidului Naţional Liberal între anii 1997-2000.

La alegerile din 1992 a candidat pentru funcția de Președinte al României.

Din 2006 și până în 2015 a fost ambasador al României la UNESCO, Paris.

A fost răsplătit de mai multe ori cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România, a obținut Premiul Asociației Scriitorilor din București, Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Premiul Asociației Editorilor din România, Premiul A.S.P.R.O. (Asociația Scriitorilor Profesioniști din România), Premiul „Prometheus”.

A fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în rang de Mare Cruce și cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în rang de Mare Cruce.

Ministerul Culturii din Franța i-a acordat medalia și titlul de „Officier de l’Ordre des Arts et des Lettres.

A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1997, devenind membru titular în 2013.

Lista cărților publicate de Nicolae Manolescu este impresionantă, unele cunoscând multiple reeditări. Ar fi neapărat de amintit, dintre acestea: Literatura română de azi (1944-1964). Poezia. Proza. Dramaturgia. Încercare de sinteză (în colaborare cu Dumitru Micu, 1965), Lecturi infidele. Studii de critică literară (1966), Metamorfozele poeziei (1968, 1996, 1999), Contradicția lui Maiorescu (1970, 1973, 2000), Teme (1971), Teme 2 (1975), Teme 3 (1978), Teme 4 (1983), Julien Green şi strămătuşa mea. Teme 5 (1984), O uşă abia întredeschisă. Teme 6  (1986), Desenul din covor. Teme 7 (1988), Prelegeri de literatură română contemporană – autori și opere, 1944-1974 (în colaborare cu Dumitru Micu; 1974), Introducere în opera lui Alexandru Odobescu (1976), Sadoveanu sau utopia cărții (1976, 1993, 2002), Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc (Vol. I – 1980; Vol. II –1981, Vol. III – 1983); Despre poezie (1987, 2002), Istoria critică a literaturii române, volumul I (1990, 1997, 2002), Dreptul la normalitate: Discursul politic și realitatea (1991), Începuturile literaturii artistice. Prima poezie lirică (1998, 2007), Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului (1999; 2003), Poeți romantici (1999, 2001), Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol. 1 – Poezia; vol. 2 – Proza, Teatrul; vol. 3 – Critica, Eseul (2002), Cititul și scrisul  (2002), Lectura pe înțelesul tuturor (2003), Inutile silogisme de morală practică (2003), Poeți moderni (2003), Decalogul criticii literare (2005), Teme franceze (2006), Cum citim (2006), Andersen cel crud și alte teme (2006), Începuturile literaturii artistice. Prima poezie lirică (1998, 2006, 2007), Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de literatură (2008, 2019), Viață și cărți. Amintirile unui cititor de cursă lungă (2009, 2010, 2015), Povești pentru oameni mari (2011), Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc (2013).

Prin plecarea lui Nicolae Manolescu, critica noastră, cultura română, breasla scriitorilor din România suferă o grea, ireparabilă pierdere.

 

joi, 14 martie 2024

Cărțile colegilor noștri

 

 

 Iordan Datcu, Pagini despre Eugen Simion
RCR Editorial, București, 2024

Mihail Mihailide, Povestiri care ar putea fi adevărate
Cartea Medicală, București, 2024
 

Stan V. Cristea, Scriitori în oglinda vremii, Cronici literare: 2019-2024.
Editura AIUS, Craiova, 2024

duminică, 3 martie 2024

Sărbătoarea scriitorilor

Felicitări tuturor membrilor Filialei București - Critică, Eseistică și Istorie Literară 

a Uniunii Scriitorilor din România, 

ca și scriitorilor de pretutindeni, 

cu prilejul 

Zilei Mondiale a Scriitorilor,

introdusă de English PEN Club în 1986 !

joi, 29 februarie 2024

Aniversări în martie Filiala de Critică

01.03           Magdalena Popescu Bedrosian  
04-03.1933  Victor Vişinescu             
10.03.1950  Marin Iancu                  
11.04.1957  Ion Bogdan Lefter            
16.03.1950  Stan V. Cristea              
18-03.1957  Horia-Roman Patapievici     
19-03.1960  Tudorel Urian                
21-03.1952  Lucian Chişu

duminică, 25 februarie 2024

In memoriam Alex Ștefănescu


   S-a stins din viață, în ziua de 25 februarie 2024, criticul și istoricul literar, publicistul, jurnalistul și editorul Alex Ștefănescu.
   S-a născut la 6 noiembrie 1947, la Lugoj, dar copilăria și-a petrecut-o la Suceava, unde avea să urmeze și cursurile scolii generale și ale liceului. În 1970 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București.
   A lucrat în redacțiile publicațiilor „Tomis”, „Suplimentul Literar-Artistic al «Scânteii Tineretului»”, „România liberă” și revista „Magazin”. Din 1990 a devenit redactor la „România literară”, unde, între 1995 și 2010, a fost redactor-șef.
   A înființat, împreună cu soția sa, Domnița Ștefănescu, în 1994, editura „Mașina de scris”.
   În perioada 1998–2002 a fost membru al Consiliului de Administrație al Televiziunii Române.
  A fost gazda sau realizatorul mai multor emisiuni de televiziune: „Un metru cub de cultură”, la Realitatea TV, între 2004-2005, „Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ștefănescu”, la TVR Cultural, între 2007-2009, și, de asemenea, tot la TVR Cultural, în perioada 2009-2011, emisiunea „Tichia de mărgăritar”. Între anii 2011-2012, a realizat, tot pentru TVR Cultural, emisiunea „Iluminatul public”.
   A fost, începând din anul 2019, prezentatorul emisiunii „Pagini despre satul românesc”, de la Trinitas TV.
   Dintre numeroasele volume publicate se pot reține: Preludiu, critică literară (1977), Jurnal de critic (1980), Între da și nu (1982), Dialog în bibliotecă (1984), Introducere în opera lui Nichita Stănescu (1986), Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani) (1987), Gheața din calorifere și gheața din whisky (jurnal politic, 1990-1995) (1996), Întâmplări, proză (2000), Ceva care seamănă cu literatura (2003, Melania și ceilalți, comedie romantică în șapte părți (2004), Jurnal secret (2005), Istoria literaturii române contemporane (1941-2000) (2005), Jurnal secret (2007), Cum te poți rata ca scriitor. Câteva metode sigure și 250 de cărți proaste (2009), Jurnal secret. Dezvăluiri completă. 2003-2009 (2009: 2010), Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări (2010; 2011), Cum se fabrică o emoție (2010), Cum e să fii femeie? Dialog cu Lia Faur (2012), Texte care n-au folosit la nimic (2014), Un scriitor, doi scriitori (2014), Mesaj către tineri. Redescoperiți literatura! (2014), Jurnal secret. Serie nouă (2016), Eminescu, poem cu poem. Antumele (2017), Eminescu, poem cu poem. Postumele (2019), Pagini despre satul românesc (2020), Eu și comunismul, memorii (2020), Timp retrăit, amintiri (2022), Despre impuritatea literaturii (2022).
   Pentru meritele sale a fost decorat cu Ordinul Național „Serviciu Credincios”, în grad de Cavaler.
   Prin plecarea lui Alex. Ștefănescu, literatura română suferă o ireparabilă pierdere.



joi, 1 februarie 2024

Aniversări în februarie Filiala de Critică

02.02.1940  Adrian Anghelescu      
04.02.1951  Nicolae Scurtu         
05.02           Monica Spiridon        
09.02.1936  Andrei Pandrea         
10.02.1942  Mihai Dinu             
14.02.1963  Teodor Baconschi       
19.02.1974  Daniel Cristea Enache  
22.02.1977  Dan Gulea              
27.02.1939  Alexandru Melian

miercuri, 24 ianuarie 2024

In memoriam Corneliu Lupeș

 

A încetat din viață, în data de 22 ianuarie 2024, istoricul literar Corneliu Lupeș

S-a născut la 28 octombrie 1943, în localitatea Valul lui Traian, județul Constanța.

A învățat la școala generală din satul Valea Șoșii, comuna Poduri, județul Bacău, absolvită în 1957, pentru a merge mai apoi la Liceul „Costache Negri“ din Târgu Ocna, unde a studiat între anii 1957-1961.

A urmat cursurile Facultății de Limba și Literatura Română la Universitatea din București, cu licența obținută în anul 1971, și ale Facultății de Filosofie, la aceeași universitate, absolvită în 1980, fără a fi susținut licența.

După efectuarea stagiului militar, între 1961-1964, a predat, timp de un an, ca profesor suplinitor la Școala Generală de 8 Ani din satul Berești-Tazlău, județul Bacău. Între anii 1965 și 1972 a fost profesor de limba și literatura română și director la Școala Generală de 8 Ani din satul Turluianu, comuna Berești-Tazlău, județul Bacău.

Timp de câteva luni, în 1972, a lucrat ca redactor la ziarul „Petrochimistul“, din Onești, pentru ca din 1972 până în 1977 să îndeplinească funcția de director al Casei de Cultură din Municipiul Onești, continuând colaborarea la ziar.

Între 1978 și 1990 a ocupat diferite funcții administrative în domeniul industrial în întreprinderi bucureștene.

Între 1990-1991 a fost administrator la revista „România Pitorească” și redactor la revista  „Comoara”. Din 1991 până în 1993 a lucrat ca muzeograf la Muzeul Național al Literaturii Române, răspunzând de Casa Memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” și de Casa Memorială „Liviu și Fanny Liviu Rebreanu”. Din 1993 și până la pensionare, în  2013, a fost șeful Secției Case Memoriale de la Muzeul Național al Literaturii Române, din București.

A publicat o serie de volume care se referă la istoria și viața literară din București: Itinerare memorialistice bucureștene. Repere muzeistice literare (două ediții, 2003, 2005), Memorie literară bucureșteană. Alte repere muzeistice (2005), …flacără a verbului românesc (monografia Muzeului Național al Literaturii Române, 2007), Șoaptele urbei. Bucureștii în 7 zile (2011), Scriitori-diplomați/ Diplomați-scriitori (2013), Pillat, o familie de colecție (2016), Pietre la templul muzeelor literare bucureștene, variațiuni pe teme date (2018).

Prin dispariția lui Corneliu Lupeș istoriografia noastră literară suferă o regretabilă pierdere.