joi, 1 septembrie 2016

Aniversări în septembrie Filiala de Critică

06.09.1950  Nicolae Georgescu
07.09.1930  Gheorghe Mihăilă
08.09.1952  Marian Popescu
16.09          Roxana Sorescu
17.09          Valentina Curticeanu
18.09.1948  Andrei Oişteanu
25.09.1920  Dimitrie Vatamaniuc
28.09.1931  Valeriu Râpeanu

miercuri, 31 august 2016

Nominalizare pentru FestLit Cluj 2016

  Comitetul de Conducere al Filialei Bucureşti - Critică, Eseistică şi Istorie Literară a nominalizat pentru Juriul celei de-a treia ediţii a Festivalului Naţional de Literatură - FestLit Cluj, 2-4 octombrie 2016, volumul Puntea Artelor, de Nicolae Bârna, Editura Ideea Europeană, 2015.

miercuri, 3 august 2016

PROGRAM DE LUCRU AUGUST-SEPTEMBIRE FILIALE BUCUREŞTI



    În perioada de vacanţă, 8 august-9 septembrie 2016, la sediul Filialelor din Bucureşti ale Uniunii Scriitorilor din România NU se lucrează cu publicul.
    Programul de lucru se reia în data de 12 septembrie 2016.
    Pentru chestiuni care nu suferă amânare puteţi lua legătura cu preşedintele Filialei, la adresa de e-mail menţionată la secţiunea CONTACT a blogului sau telefonic.

luni, 1 august 2016

Aniversări în august Filiala de Critica

02.08         Dora Mezdrea
05.08.1972 Paul Cernat
09.08.1937 Florin Mihăilescu
10.08.1927 Barbu Cioculescu
11.08         Diana Turconi
16.08.1946 Ioan Adam
23.08.1948 Andrei Pleşu
24.08.1947 Victor Ivanovici
24.08.1969 Răzvan Voncu

vineri, 1 iulie 2016

In memoriam Ion Ianoşi




S-a stins din viaţă, în ziua de 1 iulie 2016, Ion Ianoşi, estetician, critic literar şi eseist. S-a născut la 1 mai 1928, la Braşov. După ani în care parcursul său şcolar a avut de suferit din cauza originii evreieşti, reuşeşte, după 1944, să recupereze, în 1947 trecând examenul de bacalaureat. Între 1947şi 1949 urmează cursurile Facultăţii de Filologie la Universitatea din Cluj-Napoca, continuând, între 1949-1954, la Leningrad (Sankt Peterburg), URSS, unde studiază filosofia la Universitatea „Jdanov”. Din 1955 până în 1959 este cadru didactic la Institutul de Teatru şi Film „I.L. Caragiale” din Bucureşti, după care se transferă la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde predă estetică şi filosofie. Între 1956-1965 a lucrat la Secţia Artă şi Cultură al CC al PCR. Membru de onoare al Academiei Române din anul 2001.
În 1963 obţine Premiul pentru critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România pentru cartea Romanul monumental şi secolul XX. În 1978 este răsplătit cu Premiul „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române, iar în 1980 obţine din nou Premiul Uniunii Scriitorilor, de data aceasta pentru eseu, publicistică şi reportaj. Premiul de critică, eseu, istorie literară al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pe anul 1985.
Dintre numeroasele cărţi publicate de Ion Ianoşi de-a lungul timpului, se pot menţiona: Thomas Mann (1965), Dostoievski – tragedia subteranei (1968), Dialectica şi estetica (1971), Alegerea lui Iona (1974), Schiţă pentru o estetică posibilă (1975), Poveste cu doi necunoscuţi: Dostoievski şi Tolstoi (1978), Umanism: viziune şi întruchipare (1978), Hegel şi arta (1980), Nearta – artă (vol. I – 1982; vol. II – 1985), Sublimul în estetică (1983), Sublimul în artă (1984), Sublimul în spiritualitatea românească (1987), Literatură şi filosofie. Interacţiuni în cultura română (1986), O istorie a filosofiei româneşti în relaţia ei cu literatura (1996), Constantin Noica – între construcţie şi expresie (1998), Vârstele omului (1998), Autori şi opere. Cultura rusă (2009), Internaţionala mea. Cronica unei vieţi (2012) ş.a.
Prin dispariţia lui Ion Ianoşi, cultura română suferă o grea, ireparabilă pierdere.

joi, 30 iunie 2016

Aniversari în iulie Filiala de Critică

02.07          Isabela Vasiliu Scraba
07.07.1923  Constantin Bălăceanu-Stolnici
08.07          Simona Sora
29.07.1964  Adrian Niţă

miercuri, 15 iunie 2016

In memoriam Henri Zalis



A încetat din viață, în ziua de 8 iunie 2016, criticul, istoricul literar, prozatorul și traducătorul Henri Zalis. Născut în București, la 21 mai 1932, a absolvit, tot aici, Facultatea de Filologie, în 1955. Doctor în științe filologice din 1972. Lucrează ca redactor şi apoi corector la „Gazeta literară” (1955-1962). Din 1963 ocupă, pe rând, posturile de bibliotecar, documen­tarist, redactor și, în cele din urmă, cercetător (1979-1987) la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti. Stagii de specializare în Franța (1979-1980) și Elveția (1981, 1981).
Debut în 1948, în „Revista elevilor“. Debut editorial în 1958, cu monografia Nicolae Filimon. Colaborări la „Flacăra“, „Steaua”, „România literară”, „Viaţa românească”, „Luceafărul”, „Săptămâna culturală a Capitalei”, „Tribuna”, „Cro­nica”, „Ateneu” etc. (folosind şi pseudonimele Horia Zamfir, Radu Zamfir, Radu Rotaru). I s-au decernat „Les Palmes Acade­miques” din partea Republicii Franceze (1987), Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române (1995), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1997).
Dintre volumele publicate amintim: Romantismul în literatura română (Contribuţii bibliografice), 1965; Simbolismul în literatura română (Contribuţii bibliografice), 1967 (în colaborare cu D. Copilu şi Constantin Pompilian); Tudor Vianu (Biobibliografie) (în colaborare cu Ion Stoica), 1967; Modernismul în literatura romană (Contribuţii bibliografice) (în colaborare cu Ion Stoica), 1968; Romantismul românesc. Eseu despre vârstele interioare ale curentului, 1968; Clasicismul în literatura română (Contribuţii bibliografice) (în colaborare cu Ion Stoica), 1969; Aspecte şi structuri neoromantice, 1971; Naturalismul în literatura română (Contribuţii bibliografice), 1971; Sămănătorismul în literatura română (Contribuţii bibliografice), 1971; Poporanismul în literatura română (Contribuţii bibliografice), 1972; Scriitori pelerini, 1973; Conştiinţa de sine a criticii literare româneşti (Contribuţii bibliografice), I, 1974; Sub semnul realului. Eseu despre naturalismul european, I, 1974; „Convorbiri literare” (Bibliografie) (în colaborare cu Constantin Pompilian), 1975; Tensiuni lirice contem­porane, 1975; Realismul în literatura româna (Cercetare bibliografică), 1977; Estetica imperfecţiei. Contribuţii la studiul naturalismului românesc, 1979; Gustave Flaubert, 1979; Acoladă, 1980; Mai aproape de amiază, 1981; Până la capăt, 1982; Răsfrângeri prin fereastra deschisă, 1983; Cu soarele în gând (Călătorii culturale),  1990; Valori de referinţă în critica şi istoria literară românească,  1991; Strălucirea cristalului, 1993; Tudor Vianu. Apropieri, delimitări, convergenţe, 1993; Viaţa lui Tudor Vianu. O biografie intelectuală, 1997; Grădina cu rodii, 2002; Sezonul oglinzilor abandonate, 2002; Printre contemporani, 2004; O istorie condensată a literaturii române. 1800-2000, vol. I – 2005, vol. II - 2006; Povestiri pe placul tău, 2007; Aplecarea trestiei, 2008; Contur Eugen Barbu. Prozatorul între hotarele adevărului, 2008; La gura vulcanului. Peisaj epistolar după erupţie, 2010.
A tradus din Charles Ferdinand Ramuz, Marc Eigeldinger, Jean-Claude Fontanet ș.a.
Prin dispariția lui Henri Zalis literatura română suferă o grea pierdere.