miercuri, 7 mai 2014

S-a stins din viaţă Ecaterina Mihăilă



S-a stins din viaţă, în ziua de 5 mai 2014, Ecaterina Mihăilă, cunoscut lingvist, critic şi teoretician literar. Născută la 1 ianuarie 1942, la Roman, a absolvit, în 1967, Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, după care a lucrat în calitate de cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, al Academiei Române. A obţinut doctoratul în filologie cu teza „Receptarea poetică”. A colaborat la prestigioase publicaţii ştiinţifice, precum: „Cahiers de linguistique théorique et apliquée”, „Limba română”, „Limbă şi literatură”, „Revue roumaine de linguistique”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Studii şi cercetări lingvistice”.
În 1993 i s-a decernat, în calitate de coredactor responsabil de volum, Premiul Academiei Române pentru Dicţionarul toponimic al României. Oltenia, I.
A debutat cu studiul Metode matematice în analiza operei literare, în volumul colectiv Analiză şi interpretare (1972). A mai publicat: Receptarea poetică (1980); Textul poetic. Perspectivă teoretică şi modele generative (1995), Limbajul poeziei româneşti neomoderne (2001), Semiotica poeziei româneşti neomoderne (2003).
Lucrările Ecaterinei Mihăilă asupra limbajului poetic din perspectiva matematicii şi a teoriei informaţiei relevă rară subtilitate teoretică şi pătrundere empatică în materia poeticului, prezintându-se la un înalt nivel ştiinţific, cu multe elemente de noutate. Notabile sunt contribuţiile sale de orientare interdisciplinară la abordarea textului literar, poetic, în special, contribuţii ce pleacă de la datele ştiinţelor amintite, reuşind să amendeze şi să ridice la un nivel superior concepţii cu o mare notorietate în mediul academic, dar şi în acela al exerciţiului interpretativ (Solomon Marcus, Roman Jakobson, modelele generative etc.), adăugând instrumente pentru integrarea dimensiunii axiologice în cadrul metodelor matematice, statistice, informaţionale, semiotice de investigare a textului. Nu mai puţin interesante sunt şi încercările de determinare a unei logici a imaginarului.
Prin dispariţia Ecaterinei Mihăilă, critica şi teoria literară, lingvistica românească suferă o ireparabilă pierdere.

Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu