A încetat din
viaţă, în ziua de 20 august 2014, la Nisa, criticul literar Nicolae Balotă.
S-a născut la 26
ianuarie 1925, la Cluj-Napoca, absolvind Facultatea de Litere şi Filosofie a
Universităţii din acelaşi oraş în 1947. În perioada 1946-1949 a fost asistent
la Facultate de Litere şi Filosofie. În 1948 a fost arestat şi a făcut câteva
luni de închisoare politică, ceea ce i-a atras excluderea de la catedră. Din
1950 până în 1954 a fost cercetător la Filiala din Cluj-Napoca a Institutului
de Lingvistică al Academiei Române, în 1954 transferându-se la Centrul de
Documentare din Bucureşti. În 1956 a fost din nou arestat, fiind condamnat
politic la şapte ani de închisoare şi doi ani de domiciliu forţat la Lăţeşti,
în Bărăgan. După 1970 a fost cercetător şi apoi şef de secţie la Institutul de
Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, din Bucureşti. A emigrat în Franţa
în 1987, solicitând azil politic. În 1990 a obţinut cetăţenia franceză. A
predat literatură comparată la München, Tours şi Le Mans. Documente făcute
publice în ultimii ani au dovedit o colaborare constantă a sa cu Securitatea,
începând cu anul 1963, la eliberarea din închisoare. Nivelul acestei colaborări
este încă subiect de controversă între cunoscătorii fenomenului.
Membru al Cercului
Literar de la Sibiu, a debutat în 1945, în revista acestei grupări. Debutul editorial
s-a produs în 1946, cu volumul de versuri Spuma
mărilor. Debutul propriu-zis, în critică, s-a petrecut cu volumul Euphorion, în 1969. Dintre cărţile sale,
se mai pot aminti: Lupta cu absurdul (1971, 2000), Umanităţi (1973),
De la Ion la Ioanide. Prozatori ai secolului XX (1974, 1997), Introducere
în opera lui Al. Phillipide (1974, 1999), Jacob Burkhardt, un umanist
modern (1974), Universul prozei (1976), Arte poetice ale
secolului XX (1976), Arta lecturii (1978), Opera lui Tudor
Arghezi (1979, 1997), Etosul
creaţiei şi imperativele etice ale criticii (1979), Scriitori maghiari
din România (1981, ediţia în limba maghiară, 2007), Calea, adevărul şi
viaţa. Meditaţii religioase (1995,
1999), Romanul românesc în secolul XX (1997), Arte poetice ale secolului XX. Ipostaze româneşti şi
străine (1997), Caietul albastru (2007), Eminescu – poet al iniţierii
în poezie (2000), Literatura franceză de la Villon la zilele noastre
(2001, 2008), Literatura germană de la Sturm-und-Drang la zilele noastre (2002, 2007), De la
Homer la Joyce (2007).
Prin dispariţia
lui Nicolae Balotă, critica
românească, literatura română suferă o grea pierdere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu