Colocviile Filialei de Critică





Ediţia a V-a 
28 martie 2015

     Traducerile şi critica lor. Posibilităţi, limitări, experienţe

Moderatori: prof. dr. Mircea Martin, critic şi teoretician literar, membru corespondent al Academiei Române
                     Radu Voinescu, preşedintele Filialei.

Isabela Stoian (masterand la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):
„Validitatea traducerii – între utopie şi posibilităţi infinite”
Maria-Lucia Goiană (masterand la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):
    Epistula ad Pammachium – De optimo genere interpretandi. Despre traducere şi  exegeză într-o epistolă a Sfântului Ieronim"
Mihai Grigoraş (masterand la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Secţia Filologie Clasică,Masteratul de Traductologie Latino-Romanică):
                                „«Traducerea intraductibilului» în viziunea lui Paul Ricoeur”
Cristina-Alexandra Drăgoi (masterand în cadrul Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC), Universitatea Bucureşti):
                „Particularităţi ale traducerii literare – traductibil versus intraductibil” 
Anca Milu-Vaidesegan (traducător, doctorand în cadrul Şcolii Doctorale de Limbi şi Identităţi Culturale, Universitatea Bucureşti):
 „Traducere, interpretare şi recreare”
Crina Zărnescu (conf. dr., Facultatea de Litere a Universităţii Piteşti):
„Identitate şi alteritate în traducere"
Lidia Vianu (critic literar, prof. dr., Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti, director al Centrului Pentru Traducerea şi Interpretarea Textului Contemporan)
 „Criticul şi/sau Traducătorul?”
Violeta Baroană, (absolventă a Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC), Universitatea Bucureşti)
„Traducerea ca unealtă la James Joyce”
Aureliana Grama (masterand în cadrul Masteratului de Traducere a Textului Literar Contemporan (MTTLC), Universitatea Bucureşti):
                          „Traducerea literară - modalitate de comunicare interculturală" 
Marina Vazaca (traducător, redactor – Muzeul Naţional de Artă al României):
„Traducerea ca exerciţiu de stil: Les divers essais sur Leonard de Vinci, de Paul Valéry, în traducerea lui Şerban Foarţă”
Radu Voinescu (scriitor, critic şi teoretician literar, Preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR):
 „Constrângere şi creativitate în traducerea textelor literare”
George Volceanov (traducător, profesor asociat la Facultatea de Litere,
Departamentul de Filologie – Limbi Germanice, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti):
 „Cum traducem Shakespeare azi şi de ce-l traducem aşa cum îl traducem”
Bogdan Ghiu (scriitor, traducător):
„Totul trebuie tradus! Noul specific al traducerii”
Mădălina Nicolaescu (prof. dr., Departamentul de Engleză al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti):
„Dileme în critica traducerilor recente din Shakespeare"
Vasile Spiridon (critic literar, prof.  dr., Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri”, Bacău):
  „O răstălmăcire în limba română: romanul Calpuzanii, de Silviu Angelescu”
Mihaela Irimia (critic literar, prof. dr., Facultatea de Limbi şi Literaturii Străine a Universităţii Bucureşti, director al Centrului de Excelenţă pentru Studierea Identităţii Culturale): 
„Traducerea culturală şi «les idées reçues»”
Antoaneta Olteanu (traducător, critic literar, antropolog, prof. dr., Facultatea de Limbi Străine a Universităţii bucureşti, Departamentul Filologie Rusă şi Slavă):
„Probleme ale traducerilor din limba rusă” 

La final, participanţii au adoptat un "Apel" adresat factorilor implicaţi în formarea traducătorilor, în administrarea culturii scrise, editorilor şi revistelor de cultură:
                                                                 

APEL

Participanţii la Colocviul Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, din data de 28 martie 2015, cu tema „Traducerile şi critica lor – posibilităţi, limitări, experienţe”, doresc să amintească tuturor factorilor şi persoanelor implicate în formarea traducătorilor, în editarea traducerilor, în critica de carte străină următoarele:
– După exemplul culturilor mari, care dispun de un important sector al importurilor literare sau ştiinţifice, este necesar ca şi în România activitatea de traducere să fie privită ca una de constant interes pentru programele culturale naţionale girate, subvenţionate de către factorii guvernamentali.
– Pregătirea traducătorilor în cadrul universitar se cuvine privită din perspectiva viitorului culturii române. În acest sens, ar fi necesar ca Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, unităţile de învăţământ superior etc. să acorde întreaga atenţie sprijinirii şi dezvoltării acestui tip de învăţământ, în corespondenţă cu nevoile existente, inclusiv în privinţa formării traducătorilor pentru limbile clasice şi pentru aşa-numitele limbi exotice, ştiut fiind că toate culturile care contează pe plan mondial au în tradiţia lor un asemenea interes. 
– Traducătorul de literatură efectuează, în acelaşi timp, o adaptare a operei, dar şi un act de creaţie, astfel încât el poate fi socotit un co-autor al operei traduse. Dimensiunea creatoare a activităţii sale este recunoscută prin însăşi existenţa unei secţiuni distincte în cadrul Uniunii Scriitorilor.
– Din această perspectivă, găsim normal ca în cazul cronicilor şi prezentărilor de carte străină din revistele literare şi din publicaţiile on-line să fie menţionat întotdeauna şi numele traducătorului. De asemenea, întrucât cronica respectivă se referă la versiunea în limba română, care aparţine şi traducătorului, este indicat să existe, în măsura posibilului, cel puţin minime referiri la calitatea acestei versiuni.
– Este de menţionat, în acelaşi timp, că activitatea şi arta traducătorului contribuie la menţinerea corectitudinii şi a virtuţilor artistice ale limbii materne, ca şi la îmbogăţirea ei lexicală prin introducerea unui număr semnificativ de neologisme.
– Nu în ultimul rând, ţinând seama de beneficiile pe care traducătorii le aduc pieţei de carte, editorii şi revistele de cultură care publică traduceri de literatură şi de carte ştiinţifică ar trebui să revizuiască plata traducătorilor în conformitate cu normele Uniunii Europene în domeniu, pentru a-şi sincroniza tarifele cel puţin la nivelul celor mai mici admise la ora actuală.

Semnează: Ana-Maria Albu, Mădălina Bănucu, Iulia Baran, Nicolae Bârna, Ira Beratlief, Andrei-Radu Bîrsan, Cristian Bleotu, Adrian Bucur, Silviu Buzatu, Alina Deacu, Oana Diaconu, Iulia-Ruxandra Dodu, Georgeta Drăghici, Ana Cristina Dumitrache, Liviu Franga, Bogdan Ghiu, Maria-Lucia Goiană, Aureliana Grama, Mihai Grigoraş, Mihaela Irimia, Mircea Martin, Anca Milu-Vaidesegan, Mădălina Nicolaescu, Antoaneta Olteanu, Ioana Săbău. Vasile Spiridon, Teodora Stanciu, Alexandra Ştefan, Isabela Stoian, Marina Vazaca, Lidia Vianu, Radu Voinescu, George Volceanov, Crina Zărnescu








                                                              EDIŢIA a IV-a


Colocviul Filialei bucureşti – critică, eseistică şi istorie literară a Uniunii Scriitorilor din România
Tema: „Gustul criticii – gustul publicului”
Data: 26 aprilie 2014
Organizatori: RADU VOINESCU (preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a USR) şi HORIA GÂRBEA (preşedintele Filialei Bucureşti – Dramaturgie a USR)
Loc: Club Calderon (Primăria Sectorului 2, Bucureşti)

COMUNICĂRI:
Cuvânt de introducere: Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România
Radu Voinescu – „Critica ştiinţifică şi lectura hedonistă”
Ion Simut  „Piaţa ca dictatură. Reacţiile literaturii”
Florin Mihăilescu – „Estetica, dincoace şi dincolo de gust”
Vasile Spiridon – „Critica prostului gust”
Horia Gârbea – „Mâncăm ca să trăim sau trăim ca să mâncăm. Teatru și gastronomie”
Viorica Răduţă – „Înstrăinarea gustului în critica actuală”
Adrian G. Romila – „Între două gusturi sau câteva chestiuni privind canonul literaturii în şcoală”
Adrian Lesenciuc – „Poezia lui Ion Barbu şi gustul criticii. Interpretări moderne, postmoderne, transmoderne”
Florin  Dochia – „Criticul şi publicul său: divergenţe, convergenţe, compromisuri”
Ana Dobre – „Gustul critic, gustul public – neconcordanţe şi echivalenţe”
Dan Cristea – „Gustul – între concepţii filosofice şi realitatea receptării”
Adriana Iliescu  „Între Scylla criticilor şi Charybda cititorilor”
Gelu Negrea – „De gustibus disputandum
Felix Nicolau – „Dacă Napoleon ar fi fost cronicar literar?”
Răzvan Voncu – „Gustul public în căutarea gustului”
Lucian Chişu – „De gustibus
Virgil Diaconu – „Cel mai mare poet în viaţă”
Angelo Mitchievici – „Critica gurmandă sau cu critica la masă”
Ion Bogdan Lefter – „De gustibus: coincidenţe, complementarităţi, contraste”

Moderator : Dan Cristea, redactor-şef al revistei „Luceafărul de dimineaţă”

 









                                                                  EDIŢIA a III-a


Colocviul Secţiei de Critică a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti
Tema: „Critica tânără – o nouă critică?”
Data: 24 aprilie 2013
Organizatori: RADU VOINESCU şi HORIA GÂRBEA (preşedintele ASB)
Loc: Institutul Cultural Român

COMUNICĂRI:
Cuvânt de introducere: Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din româna
Radu Voinescu – „Tânăra critică – o nouă critică?”
Adrian Lesenciuc – „Dincolo de postmodernitate. Critica in orizontul noii   paradigme”
Florin Mihăilescu – „Pentru o altă orientare a criticii tinere”
Ana Dobre – „Singurătatea şi solidaritatea criticului”
Bogdan Creţu – „Noua critică şi noile coduri de lectură”
Emanuela Ilie – „Abdicarea sau adaptarea criticului?”
Daniel Cristea-Enache  – „O nouă epocă literară: epoca post-revoluţionară"
Paul Aretzu – „Vârstele criticii”
Bianca Burţa-Cernat – „O nouă generaţie de critici. Provocări şi promisiuni”
Lucian Chişu – „Cât de tânără poate fi... tânăra critică? Şi cât de nouă?”
Paul Cernat – „Noua critică şi istorie literară. Un profil fizionomic”
Vasile Spiridon „Critica tânără după 1990 – între etic şi estetic”
Ion Bogdan Lefter – „Poate fi cu adevărat rescris canonul  ultimelor decenii în literatura română?”

Moderator : Gabriel Dimisianu, preşedintele Secţiei de Critică a ASB





 




                                                                     EDIŢIA a II-a

Colocviul Secţiei de Critică a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti
Tema: „1989-2011 – Mutaţii ale valorilor estetice”
Data: 30 martie 2012
Organizatori: RADU VOINESCU şi HORIA GÂRBEA (preşedintele ASB)
Loc: Clubul Calderon (Primăria Sectorului 2, Bucureşti)

COMUNICĂRI:
Cuvânt de introducere: Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România
Răzvan Voncu – „Mutaţia valorilor estetice sau schimbarea codurilor de lectură?”
Irina Petraş – „Poezia şi ondulaţiunea universală
Ana Dobre – „Radiografii subiective (Mutaţii ale esteticului 1989-2011)”
Paul Aretzu – „Literatura, între imanenţă şi iminenţă”
Florin Mihăilescu – „Critica şi ştiinţele umane”
Lucian Chişu – „Valorile estetice versus valorile de piaţă (Dispariţia valorilor estetice în beneficiul valorilor de piaţă)”
Eugen Simion – „Naţional şi universal în receptarea estetică de azi”
Vasile Spiridon – „Alibiurile prezentului”
Alex Goldiş – „Critica tânără şi posibilităţile revizuirilor canonice”
Radu Voinescu – „Edituri, autori, cititori – producţia de carte ca simptom al mutaţiilor de gust”
Paul Cernat – „Revizionisme vechi si noi”
Daniel Cristea-Enache – „Proza tânără în anii '90 şi 2000: vectorul de afirmare”
Dan Cristea – „Timp şi valoare”

Moderator: Gabriel Dimisianu, preşedintele Secţiei de Critică a ASB






                                                                        EDIŢIA I

Colocviul Secţiei de Critică a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti
Tema: „Strălucirea şi suferinţele criticii de întâmpinare”
Data: 30 martie 2011
Organizatori: RADU VOINESCU şi HORIA GÂRBEA (preşedintele ASB)
Loc: Primăria Sectorului 2, Bucureşti

COMUNICĂRI:
Florin Mihăilescu „Cele trei stadii ale criticii"
Cornel Ungureanu „Critica de întâmpinare în anii '50 în provincie. Personalităţi şi      polemici"
Ana Dobre „Critica de întâmpinare – deziderat, realitate, ideal”
Horia Gârbea „Critica de întâmpinare - dreptul şi datoria de a greşi!”
Irina Petraş „Divagări (in)utile despre întâmpinarea criticii”
Viorica Răduţă „Critica de întâmpinare, între patimi(re) şi autism”
Gelu Negrea „Critica literara ca alibi”
Radu Voinescu „Cum citeşte un critic literar?”
Felix Nicolau „În contra encomionului şi a desfiinţării”
Răzvan Voncu „Critica de întâmpinare sau eclectismul programatic”
Vasile Spiridon „Cronica literară în depresiunea autorităţii”
Paul Cernat „De ce scriu (şi) cronică de întâmpinare”
Daniel Cristea-Enache „Cronica literară: prejudecăţi şi referinţe"
Tudorel Urian „Călăuzele lumii literare”
Dan C. Mihăilescu „Bolile cronicii de întâmpinare”

Moderator : Gabriel Dimisianu, preşedintele Secţiei de Critică a ASB






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu